“Așadar, care ar fi motivele pentru care nu reușim să-i convingem pe credincioșii hardcore? Enumăr câteva dintre cele mai comune, din experiența proprie, fără a avea pretenția unei liste exhaustive.”…

Apoi sunt mutaţi într-alt iad numit Tama, care e tot timpul acoperit de întuneric.
Păcătoşii care omoară vacile şi pe fraţii lor sunt aruncaţi în acest iad.
Ei se află în panică datorită întunericului şi a frigului extrem.
Ei nu au nimic de mâncare sau de băut.
Mai mult decât atât, vânturi geroase le agravează starea mizerabilă, făcându-le să li se înţepenească oasele.
Aceşti păcătoşi ajung să-şi bea propriul lor sânge şi-şi mănâncă propria carne.
Ei stau acolo până ce au plătit complet pentru acele păcate.

Apoi sunt aruncaţi într-alt iad numit Nikrintan, care se roteşte asemenea roţii olarului.
Întinzându-i pe păcătoşi pe roată, Yamaduta le taie afară diferitele organe, dar suferinţele nu se termină astfel, căci organele li se regenerează şi sunt în mod repetat tăiate.
Aceasta continuă timp de o mie de ani.
Apoi păcătoşii sunt puşi în iadul Aprathisth unde suferă dureri şi mizerii insuportabile.
Păcătoşii sunt după aceea duşi în iadul Ceakrasankar unde sunt chinuiţi cu roţi şi clopote uriaşe.
Burţile le sunt tăiate, organele le sunt scoase afară iar ochii le sunt muşcaţi.
Păcătoşii trebuie să treacă prin tot felul de iaduri ca Asipatra, Taptakumbha şi Lohakumbha.’

Yamaduta şi regele din Videha

Sumati spuse: ‘Am fost născut într-o familie Vaişya (clasa socială a negustorilor), şapte naşteri anterioare acesteia de acum. În acea viaţă, nu am lăsat o vacă să bea apă.
Ca rezultat al acestui păcat, am fost aruncat în iadul cunoscut sub numele de Daarun, unde am petrecut o sută de ani fără un strop de apă.

Deodată un vânt plăcut, răcoros începu să adie şi atingerea sa plăcută îmi uşură oarecum suferinţa.
L-am văzut pe un Yamaduta îndrumând un gentleman. Nu numai eu ci toţi ceilalţi locuitori ai acelui iad au fost deosebit de bucuroşi la vederea acelui gentleman. Acesta îl întrebă pe acel Yamaduta de ce a fost adus în iad. Din vorbele acelui gentleman, se părea că ar fi un învăţat celebru. Acel om fusese de fapt cel ce condusese regatul Videha şi fusese cunoscut ca cel ce are grijă de supuşii săi.

Descrieri despre torturile din iad

Fiind astfel întrebaţi de către acel gentleman, Yamaduta replicară politicoşi:
‘O rege! Odată în mod deliberat te-ai abţinut în timpul actului sexual şi astfel ai împiedicat-o pe soţia ta Pivari să nască copilul ce şi-l dorea, deoarece tu însuţi erai mai atras de cea de-a doua soţie, Suşobhana.
Acesta este motivul pentru care ai fost adus în acest iad.’ Regele, având simţul datoriei, spuse:
‘Sunt gata să merg oriunde mă veţi duce, dar înainte de a face acest lucru, aş vrea să-mi răspundeţi la întrebările pe care le am.
Văd mulţi oameni suferind torturi severe în acest iad. Ciori mari şi înfricoşătoare le ciugulesc ochii. Spune-ţi-mi pentru ce păcate trebuie să sufere în halul ăsta?’

Yamaduta spuse: ‘O rege, fiinţele umane suferă sau se bucură ca răsplată a propriilor lor activităţi!
Efectul activităţilor rele scad în proporţie cu creşterea propriei lor suferinţe.
Aceste ciori ciugulesc ochii acelora care au sedus alte femei şi au făcut avere prin furt şi înşelăciune.
Aceşti oameni vor suferi pentru acelaşi număr de ani de câte ori au clipit în timp ce s-au bucurat de îşelaciunea lor.
Aceste ciori ciugulesc urechile acelor care au criticat Vedele, Zeităţile, Brahmanii şi învăţătorii.
Cei care au băgat zânzanie între prieteni, soţ şi soţie, tată şi copii sau rude sau l-au ucis pe cel ce executa o ceremonie sacrificială vor suferi sub fierăstrău.
Cei care i-au insultat pe părinţi şi învăţători vor fi aruncaţi cu capul în jos în groapa cu puroi, fecale şi alte excremente.
Cei care au mâncat înainte de a oferi mâncare Zeităţilor, musafirilor, servitorilor, tatălui şi celor mai în vârstă, focului sacrificial, vor sta în groapa cu puroi.

Cuie de fier vor fi bătute în urechile celor ce au ascultat cu bucurie criticarea altor persoane sau creaturi, a Zeităţilor, Brahmanilor şi Vedelor.
Cei care şi-au recăsătorit fetele cu o altă persoană în ciuda faptului că fostul bărbat este încă în viaţă, sunt tăiaţi în bucăţi şi aruncaţi în râul de apă sărată.
Cei ce-şi înşeală prietenii sunt legaţi cu o frângie, şi sunt apoi muşcaţi de viermi, scorpioni, ciori şi bufniţe.

Cei care au făcut [CENSORED] în timpul zilei sau au avut relaţii ilicite cu femei sunt bătuţi în cuie pe un copac Bombax plin de spini.
Cei care au insultat Vedele şi focul sacrificial vor fi aruncaţi de pe vârfurile înalte ale munţilor.
O rege! Cei ce fură aur, sau omoară un Brahman,
cei ce beau alcool, sau violează soţia învăţătorului lor
sunt arşi de vii.’

Reducerea păcatelor

Yamaduta spuse:
‘Ca rezultat al acceptării banilor unei persoane decăzute, un Brahman se va naşte ca măgar.
Un Brahman ce execută o ceremonie sacrificială pentru o persoană decăzută, se va naşte ca vierme, după ce a suferit în tot felul de iaduri.
O persoană se naşte ca măgar sau o pasăre inferioară ca rezultat al abuzului părinţilor săi.
O persoană care nu-şi venerează zeitatea tutelară înainte de a mânca, se va naşte ca o maimuţă.
Trădătorii se nasc sub forma peştilor.
Cei ce fură cereale se nasc ca şoareci.

Un şudra (persoană ce aparţine clasei meşteşugarilor), care va stabili o relaţie intimă cu o femeie din clasa Brahamanilor (a celor ce-şi dedică viaţa predicării Datoriei Ocupaţionale şi practicării ceremoniilor sacrificiale) se va naşte ca vierme.
În mod similar cei ce omoară femei sau copii (creaturi fără apărare) se vor naşte ca viermi.
Persoanele nerecunoscătoare se nasc ca viermi, insecte, lăcuste, scorpioni, ciori, etc.
Cei ce iau pe nedrept pământul altora se vor naşte ca tufe de iarbă sau copaci inferiori.
Măcelarii ce taie boi, se vor naşte ca eunuci.
Astfel o persoană e obligată să accepte rezultatele propriilor sale activităţi, conform gravităţii păcatelor sale.’

Sumati spuse:
‘În timp ce Yamaduta începu să-l împingă pe rege înainte, toate fiinţele din acel iad începură să strige:
, ‘O rege! Te rugăm, mai zăboveşte câteva minute. Vântul ce suflă către noi, după ce ţi-a atins corpul, ne dă o imensă bucurie. Acest vânt este sfârşitul suferinţelor noastre. Ai milă de noi.’

Regele îl întrebă pe unul dintre Yamaduta:
‘ De ce sunt aceşti oamnei atât de bucuroşi de prezenţa mea?’
Yamaduta spuse: ‘O rege! Iniţial tu ţi-ai susţinut corpul numai din măncarea ce a fost oferită zeităţilor, strămoşilor, musafirilor şi asceţilor.
Acesta este motivul pentru care vântul care suflă şi îţi atinge corpul face atâta plăcere acestor oameni.’
Regele spuse: ‘Dacă pot să înlătur suferinţele acestor păcătoşi doar prin faptul că mă aflu aici, voi rămâne cu siguranţă aici.
‘ Yamaduta spuse: ‘Nu, nu poţi sta aici. Acesta este un loc numai pentru păcătoşi. Vino cu noi. Tu va trebui să te bucuri de plăcerea rezultată datorită faptelor tale pioase.
‘ Regele spuse: ‘Nu, nu mă voi duce nicăieri, lăsându-i pe aceşti oameni amărâţi în condiţia mizerabilă în care se află.’

Yamaduta spuse: ‘O rege! Priveşte, Dharma (Datoria în persoană) şi Indra (regele paradisului) au sosit aici pentru a te escorta în paradis.’
Dharma spuse: ‘O rege, tu m-ai venerat pe mine, şi ca urmare poţi să mă urmezi acum în paradis.’
Regele replică: ‘Nu, nu am să mă duc nicăieri, lăsându-i pe aceşti mii de oameni în acest iad.’
Indra spuse: ‘Fiecare trebuie să guste fructele propriilor sale fapte. Nu ai cum să-i ajuţi.’
Regele spuse: ‘O Indra! Spune-mi te rog, cât te virtuoase au fost faptele mele din viaţa anterioară?’
Dharma spuse: ‘Deşi acţiunile tale pioase sunt fără de margini, fii sigur că ele nu au o mai mare semnificaţie decât nişte stropi într-un ocean, sau stelele de pe cer.
Însă bunătatea ce ai arătat-o acestor păcătoşi a sporit virtutea ta.’
Regele spuse: ‘ Dacă e aşa, atunci fie ca toţi aceşti oameni să fie eliberaţi de păcatele lor datorită virtuţii activităţilor mele pioase, (eu nu am nevoie de ele).’
Indra spuse: ‘O rege, datorită cuvintelor tale, virtutea ta a devenit cât un munte de înaltă şi toţi aceşti păcătoşi au fost eliberaţi de suferinţele lor.

E o mare pierdere ca nu mai postezi.

:)